Când uiţi de Supercupă, dai un rând de bere

recomandat de: prosport.ro

Instinctiv, opreşti alarma şi îţi spui că mai dormi „încă 10 minute”. Veşnica replică. Te ridici greu din pat şi încerci să îţi pui ordine în gânduri. E vineri, trebuie să te duci la muncă. Nimic nou aici.

Jumătate de oră mai târziu te îndrepţi către maşina din parcare, dar te opreşti lângă ea, tot căutând telefonul pe care eşti sigură că l-ai aruncat în geantă, dar care pare să se fi pierdut printre hârtii inutile şi chei. Îl găseşti într-un final. Pe ecran, cel mai bun prieten îţi spune criptic, pe jumătate adormit, următoarele: „Sper că nu ai uitat că mergem diseară la Supercupă. Biletele sunt la mine, ne vedem la 19:30 în faţa stadionului”.

Ursus Epic Moments

Normal că ai uitat, dar îi răspunzi rapid: „Crezi că aşteptam metroul pentru că am uitat?”. Priveşti încă o dată spre maşină şi te îndrepţi către gura de metrou. Nu ai cartelă. Îţi spui în gând că trebuie neapărat să îţi cumperi o altă geantă sau să încetezi să mai îndeşi tot ce prinzi în accesoriul vestimentar. Nu de alta, dar privirile celorlalţi oameni din spatele tău, de la ghişeu, nu sunt unele tocmai prietenoase. Bun, te duci la meci. Iar după, ieşi la o bere cu grupul de prieteni.

Ai timp suficient, în cele cinci staţii de metrou, să te interesezi de echipele pe care urmează să le vezi după serviciu: Astra şi Steaua. Reuşeşti să îţi faci o idee generală şi să îţi alegi o favorită dintre cele două. Cele opt ore de muncă par să treacă repede: proiecte, prezentări, şedinţe şi planificarea programului pentru săptămâna ce urmează. Grăbeşti pasul la ieşirea din sediu.

Nu era suficient faptul că ţi-ai lăsat jumătate de conţinut din geantă la muncă, pentru a fi sigură că cei de la intrarea de la stadion nu te vor judeca şi nu vor începe să scoată rând pe rând toate lucrurile inutile pe care ai reuşit să le strângi câteva luni de zile. Nu. Acum eşti şi în întârziere.

Meciul începe la ora 21:00, dar băieţii par să-şi fi pierdut răbdarea, dovadă că te întreabă constant dacă mai ai mult până la stadion. Mai ai, da. Dar ei nu trebuie să ştie asta. Încă. Zâmbeşti larg atunci când îi vezi. Ai întârziat doar o jumătate de oră: „Promit să fac cinste cu o bere diseară. A fost o zi plină, am fost mereu pe fugă”, încerci să te scuzi.

Intraţi pe stadion. Grupul de prieteni a făcut uitată întârzierea. Te întrebi dacă promisiunea legată de rândul de bere are vreo legătură, dar te mai despart cel puţin trei ore până la momentul cu pricina, astfel că înainte de a vă căuta locul în tribună, vă duceţi să vă luaţi ceva de băut. Cinci prieteni, cinci beri. Fără alcool, aşa cum este regula pe stadion.

Înainte de startul partidei, faceţi toţi un selfie pe care hotărâţi să îl posteze cel mai popular dintre voi. Parcă începe să se simtă sfârşitul săptămânii în aer. În următoarele două zile nu mai trebuie să îţi programezi alarma şi nici să o amâni „încă 10 minute”.

Fluier final de partidă! Nici nu mai contează că echipa aleasă de tine drept favorită nu a ridicat deasupra capului trofeul. Seara este lungă, compania perfectă, iar tu faci cinste cu primul rând de bere. Discuţia despre meci se transformă în una despre relaţii, la care parcă nu mai participi atât de activ. Mai bei o gură de bere şi speri să se încheie repede: „Mai comandăm una?”, se aude într-un final. Da, normal.

E vineri seară şi geanta ţi-e mai uşoară, aproape de nerecunoscut. Iar ţie încă nu îţi vine să crezi că ai uitat de ieşirea pe care ai programat-o cu atenţie în urmă cu o săptămână. Până la viitorul concediu sau meci, te mulţumeşti cu berea din faţă şi cu cele care vor mai urma: „Aşa e că ai uitat că azi e Supercupa?”, te întreabă cel care de dimineaţă ţi-a dat toate planurile peste cap. Îi zâmbeşti larg: „Dau şi următorul rând”.

Comentarii: