Seara în care am fost Neymar

recomandat de: apropotv.ro

Despre cum devii campion mondial la fotbal pe plajă, cand fetele pleacă singure în club.

Nimic nu e mai distractiv decât o vacanță la mare cu prietenii din copilărie și cu iubitele. Dar, pentru că băieții rămân băieți, uneori dorințele lor diferă de cele ale fetelor. Așa s-a întâmplat în vacanța noastră la mare.

Ursus Epic Moments

După o zi lungă de plajă, în care soarele ne-a făcut roșii ca racii, gașca noastră a avut de făcut o alegere. Petrecem seara pe plajă sau mergem într-un club. Fetele țineau cu tot dinadinsul să își pună mascara și să își etaleze bronzul, pe când noi, băieții, vroiam să facem un grătar pe plajă și să prindem apusul. Poate și răsăritul. Cum democrația este la putere, fetele au decis să aibă parte singure de o seară de distracție, lăsându-ne pe noi, masculii alfa, să avem o seară de “burlăcie”.

Am mers după cărbuni, cărniță și bere, iar pentru 20 de lei și promisiunea că îl returnăm a doua zi, am făcut rost de un grătar de la un localnic. Eram șase bărbați, în toată firea, care povesteau optimea de finală dintre Brazilia și Chile, totul în fumul apetisant al grătarului. Care mai de care era specialist în ceva. Radu susținea că își poate ține repirația 4 minute, Iulian era convins că poate să înoate 3 kilometri fără să iasă din apă, și tot așa. Râdeam, povesteam și așteptam să se facă grătarul.

Toată atmosfera a explodat când Victor a zis: “Mă băieți, mai știți când eu, Dan și Mihnea (n.a. subsemnatul), vă băteam de vă uscam la fotbal în fața blocului?”. A fost un moment de liniște. Cum vezi în filme. Eu și Mihnea mustăceam, în timp ce ceilalți trei, adversarii noștri din copilărie, schimbau priviri între ei. După câteva secunde de muțenie și uluială, s-a auzit un urlet comun: „Miuțăăăăăăă!!!”. Echipele se știau, numai că n-aveam minge. După un sfert de oră s-a rezolvat, tot cu 20 de lei, tot “închiriată”, tot de la nenea cu grătarul. Am decis ca unii să joace la bustul gol, iar ceilalți cu tricouri. Era chestie “oficială”. Era pe bune. Am stabilit granițele terenului și am stabilit să jucăm până dă o echipă 10 goluri. Și n-aveam porți. Ba aveam. Am luat patru cutii de bere și le-am folosit pe post de bare. Cum făceam în copilărie cu patru pietre. Sau cu ghiozdanele. În fața blocului. Acum eram pe plajă, Copacabana noastră. Unii eram Brazilia, ceilalți Chile. S-a terminat egal, 9 la 9. Ca să nu se supere nimeni. Și pentru că mirosea a ars. Adicătelea grătarul. Știți ce buni sunt micii arși? Merg perfect cu o cutie de bere și cu povești de când băteam mingea pe maidan. Și ne-a prins și răsăritul, pe care l-am văzut cu fetele, obosite de atâta dans în club și nedumerite de ce pe spatele nostru, cu funingine de grătar scria ba Neymar, ba Alexis, ba Hulk.

Comentarii: